E plin de miraje pământul

E plin de miraje pământul,
De patimi ce atrag în noroi.
Muşcăm din păcat tot mai lacom,
Şi tot mai flămânzi şi mai goi.
 
Dar sus, la Golgota, pe cruce,
Cu pieptul de o lance străpuns,
La tainica vremii răscruce,
Ne aşteaptă, cu lacrimi, Isus.
 
În ritm de stridente orchestre,
Perechile lumii petrec,
Crezându-se domni peste clipă,
Alături cu clipele trec.
 
Aleargă maşini pe artere,
Rachete zvâcnesc printre nori;
Tresare Selena în cratere,
Saturn e cuprins de fiori.
 
Tu, rege al vremurilor noastre…
Tu, om, ce străbaţi prin stihii…
Tu ştii să te înalţi printre astre…
Dar taina supremă nu o ştii!
 
Tu nu ştii că sus, la Golgota,
Cu pieptul de o lance străpuns,
Sub norii ce întunecă bolta
Ne aşteaptă, cu lacrimi, Isus!