Cu inima şi gura mea

Cu inima şi gura mea,                                                
Eu cânt lui Dumnezeu
Mărire, cinste, laudă,
Ca să Îl slăvesc mereu.

Noi ştim că eşti fântâna
Şi izvorul harului;
Din ea ne curge, în orice zi,
Un dar din darul Lui.

Ce suntem noi, că stăpânim
Atâtea pe pământ?
Nu-s toate daruri ce primim
Din partea Celui Sfânt?

Tu ne hrăneşti din an în an,
În grija Ta suntem;
Şi chiar de nu am niciun ban,
Cu Domnul nu mă tem.

Ne pedepseşte ca Păstor,
Cu milă, când greşim,
Şi apoi ne iartă îndurător
Când noi ne pocăim.

Din inimă, eu cânt voios
Mântuitorului,
Şi mă silesc a fi zelos
În lucrul Domnului.

El niciodată nu a greşit
În tot ce a făcut,
Şi toate au un bun sfârşit,
Când El le-a început.

Lucreze Domnul şi cu noi,
Nu Îl vom împiedica!
Odihnă vom avea, apoi,
Cum nu ne vom aştepta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back to top button